AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice

Analizând proiectul de Lege privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 57 din 17.02.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D167/17.02.2023,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect reglementarea statutului grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

Ca urmare a intrării în vigoare a prezentului proiect se vor abroga Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, precum și Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate.

4. Ca observație de ordin general, referitor la sfera personalului din cadrul instanțelor judecătorești avut în vedere de prezentul proiect, este de analizat dacă acesta nu ar fi trebuit să cuprindă și norme referitoare la funcția de asistent al judecătorului, la care se referă prevederile art. 150 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. Menționăm că, potrivit acestor dispoziții, în cadrul curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor pot funcţiona asistenţi ai judecătorilor, al căror statut şi atribuţii sunt reglementate prin lege specială, care nu există la acest moment. Totodată, se prevede că asistentul judecătorului are rolul de a-l sprijini pe judecător în îndeplinirea de către acesta a atribuţiilor sale judiciare, desfăşurându-şi activitatea sub îndrumarea şi supravegherea judecătorului.

În acest context, semnalăm că reglementarea acestei funcții trebuie să aibă în vedere și faptul că în practică se constată că judecătorii sunt reticenți în ceea ce privește colaborarea cu asistenții care nu au experiență privind activitatea în instanță. În același timp, trebuie subliniat că, oricare ar fi modalitatea de sprijinire a judecătorului în îndeplinirea atribuțiilor sale judiciare, activitatea asistentului nu poate suplini îndeplinirea obligațiilor judecătorului și nu poate înlătura răspunderea profesională a acestuia.

5. Fără a ne pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate prin proiect în ceea ce privește reorganizarea activității grefierilor și înființarea funcției de grefier judiciar, semnalăm că reglementarea propusă ar trebui reanalizată, astfel încât să nu conducă, în practică, la rezultate care ar avea ca efect îngreunarea activității de judecată.

Astfel, analizând atribuțiile grefierului judiciar, prevăzute la art. 205 alin. (3) și (4) din proiect, se constată că acestea sunt specifice judecătorului și, respectiv, grefierului de ședință. În acest context, interpunerea activității unei noi persoane ar putea conduce la întârzieri în analiza dosarelor și, în ultimă instanță, la afectarea dreptului părților la un proces echitabil, prin prelungirea duratei acestuia. Avem în vedere, în acest sens, și faptul că, potrivit art. 258, numărul posturilor de grefier judiciar nu poate depăşi 10 % din numărul total al posturilor de grefier  în cadrul instanţelor judecătoreşti şi nu poate fi mai mic de 1 grefier judiciar la 5 judecători în cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti.

Semnalăm și faptul că modalitatea de reglementare a atribuțiilor grefierului judiciar este de natură să inducă ideea că judecătorul nu ar mai analiza actele și lucrările dosarului și nu ar mai identifica problemele de drept incidente în cauză din punct de vedere al legislației aplicabile și al jurisprudenței relevante în materie. O astfel de percepție poate afecta autoritatea judecătorului, astfel încât reglementarea trebuie reanalizată și sub acest aspect.

Pe de altă parte, din proiect nu rezultă nici care este raportul dintre funcția de grefier judiciar și cea de asistent al judecătorului, având în vedere faptul că atribuțiile acestora se pot suprapune, în condițiile în care atribuțiile asistentului judiciar nu sunt stabilite.

În plus, un aspect deosebit de important, lăsat nereglementat, este cel referitor la răspunderea grefierului judiciar în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor stabilite prin proiect.

Precizăm că răspunderea asupra judecării cauzelor revine judecătorilor. Grefierul are sarcina de a ajuta la desfășurarea procesului, astfel încât nu i se pot atribui sarcini a căror realizare ar putea conduce la afectarea celerității judecării cauzei și a fondului cauzei.

Prin importanța activității desfășurate în instanță, grefierul de ședință este cel care trebuie să cunoască fiecare dosar în parte, astfel încât să poată prezenta referatul cauzei în ședință publică și să realizeze activitățile care îi intră în atribuții.

Prin urmare, grefierul de ședință nu poate fi lipsit de atribuțiile esențiale desfășurării activităților care sunt în strânsă legătură cu activitatea de judecată. Interpunerea între judecător și grefierul de ședință a grefierului judiciar, care, potrivit art. 205 alin. (3) lit. h), ar urma să „îndrume” activitatea grefierului de ședință nu poate avea ca efect decât îngreunarea desfășurării proceselor.

În acest context, semnalăm și faptul că atribuțiile grefierului de ședință nu sunt detaliate în cuprinsul art. 208, norma propusă făcând o trimitere la atribuțiile „prevăzute de lege și de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești”.

Pentru a evita suprapunerea de atribuții și pentru asigurarea caracterului complet al reglementării, atribuțiile grefierului de ședință ar trebui prevăzute, de asemenea, în cuprinsul proiectului.

Distinct de aceste probleme, din punct de vedere al denumirii funcțiilor de grefier, semnalăm și faptul că ar trebui reanalizată denumirea de „grefier principal”, propusă pentru grefierul care își desfășoară activitatea în cadrul parchetelor, întrucât aceasta evocă un grad profesional, și nu denumirea unei funcții specifice.

Din acest punct de vedere, apreciem că funcțiile de grefieri din cadrul instanțelor și din cadrul parchetelor ar trebui să aibă denumiri similare, diferențierea acestora în modalitatea propusă prin proiect fiind de natură să creeze la nivel de percepție o diferență de statut între cele două categorii.

6. Tot ca observație generală, precizăm faptul că se are în vedere schimbarea denumirii actuale de „personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea”, care în prezent se referă la grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT, prin formularea „grefieri și alte categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti”.

Precizăm că modificarea denumirii este de natură a conduce la dificultăți în înțelegerea și aplicarea mai multor dispoziții legale aplicabile, în special a celor referitoare la salarizare, cu atât mai mult cu cât și magistrații desfășoară activități specifice personalului de specialitate judiciară în accepțiunea sa comună, iar în Legea
nr. 303/2022 mai există o categorie de personal de specialitate, „personalul de specialitate juridică asimilat magistraților”.

Prin urmare, pentru evitarea confuziilor între diferitele categorii de personal de specialitate juridică sau judiciară ori care ocupă alte funcții de specialitate, și având în vedere faptul că activitatea pe care o desfășoară personalul vizat de prezentul proiect are chiar caracter auxiliar activității pe care o desfășoară magistrații, propunem:

- fie renunțarea la schimbarea denumirii respectivului personal;

- fie clarificarea tuturor normelor care se referă la personalul auxiliar actual redenumit, prin folosirea unei terminologii univoce și corecte, prin clarificarea noțiunii de „funcții de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea”, a cărei definiție lipsește din cuprinsul proiectului.

Totodată, semnalăm necorelarea textelor propuse, inconsecvențea terminologică, dar și delimitarea eronată a sferei personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, deoarece, deși se urmărește ca personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea să fie redenumit „grefieri și alte categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti”, așa cum reiese din titlu și din textul propus pentru art. 1 alin. (1), art. 2
alin. (1) este redactat astfel: „Personalul din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art.1 alin.(2) este format din:

a) grefieri judiciari, grefieri de ședință și grefieri principali;

b) grefieri;

c) specialiști IT, specialiști criminaliști și tehnicieni criminaliști;

d) agenți procedurali și șoferi”.

După cum se poate clar observa:

- art. 1 alin. (2) se referă numai la grefieri şi personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

- grefierii  lato sensu constituie în mod incontestabil personal care ocupă funcţii de specialitate;

- la art. 2 alin. (1),  în sfera personalului din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, prevăzut la art. 1 alin. (2), care nu poate fi decât personal care ocupă funcții de specialitate, sunt incluse două categorii de personal pentru care nu se înțelege care ar putea fi specialitatea: agenții procedurali și șoferii.

Precizăm că soluțiile normative în vigoare, cuprinse la art. 3
alin. (2)-(4) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, reglementează în mod corect și neechivoc ce înseamnă „personal auxiliar de specialitate”, respectiv funcțiile conexe personalului auxiliar de specialitate:

„(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.

(3) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.

(4) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea funcţiile de agent procedural, aprod şi şofer”.

Precizăm că, și potrivit pct. 1 din Cap. III al anexei nr. V la
Legea-cadru nr. 153/2017, personalul care deține funcțiile de „agent procedural” și „șofer” reprezintă personal conex din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor.

În plus, un aspect foarte important vizează noțiunea de grefier, deoarece la art. 2 alin. (1) sunt enumerate 4 categorii de grefieri lato sensu: grefieri judiciari, grefieri de ședință, grefieri principali și grefieri (simpli, fără nici un determinant), iar titlul și art. 1 fac referire doar la grefieri, probabil considerați lato sensu.

De asemenea, semnalăm și faptul că în cuprinsul proiectului nu se precizează ce atribuții au și unde funcționează grefierii prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. b).

Prin urmare, pentru corecta delimitare a sferei de aplicare a prezentei legi, este necesară stabilirea sensului noțiunii de grefier, care să includă toate categoriile posibile de grefieri, iar pentru fiecare dintre acestea să se stabilească un determinant specific, în funcție de atribuțiile exercitate.

Pe de altă parte, este de analizat dacă statutul personalului de specialitate criminalistică și al personalului auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice nu ar trebui să facă obiectul unui act normativ distinct, ținând seama de specificul activității desfășurate.

7. La titlu, pentru rigoarea redactării, sintagma „Proiect de” se va elimina, ca inadecvată.

8. La art. 1 alin. (2), pentru o corectă stabilire a categoriilor de personalului vizat, propunem înlocuirea sintagmei „activitatea grefierilor și a personalului care ocupă funcții de specialitate” cu sintagma „activitatea grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate”, deoarece, așa cum s-a precizat mai sus, grefierii sunt tot personal de specialitate.

9. Pentru un spor de claritate a reglementării, în cuprinsul art. 2 ar trebui redate și nomele din actualul art. 61,  cu precizarea că este necesar să se prevadă și unde funcționează grefierii, prevăzuți la art. 2 alin. (1) lit. b).

10. La art. 3 alin. (3), pentru rigoarea redactării, sintagma „alin. (1) și alin. (2)” se va scrie sub forma „alin. (1) și (2)”.

Pe de altă parte, cu privire la formularea „Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor interjudeţene de expertize criminalistice, denumite în continuare INEC”, semnalăm că doar denumirea Institutului ar putea fi prescurtată astfel, nu și denumirea laboratoarelor.

Totodată, semnalăm că, prin gradul mare de generalitate, sintagma „potrivit legii” este insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea și predictibilitatea normei. Ca urmare, este necesară reformularea corespunzătoare a textului, astfel încât să se precizeze în mod expres normele vizate, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare”. Observația este valabilă și pentru sintagmele „în condițiile legii”, „prevăzute de lege”, „cu respectarea legislației în vigoare referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date”, precum și pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

11. La Cap. II, având în vedere că în cadrul acestuia sunt reglementate aspecte privind cariera tuturor categoriilor de personal prevăzute la art. 2, și nu doar la cariera grefierilor judiciari din cadrul instanțelor judecătorești, titlul capitolului trebuie reformulat, astfel:

„Cariera grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea”.

12. La art. 8 alin. (1) se prevede că „Examinarea candidaților în cadrul concursului de admitere se face în două etape”, însă, pentru asigurarea predictibilității normelor, ar trebui să existe un articol care să prevadă toate etapele concursului:

- selecția dosarelor;

- proba scrisă;

- verificarea îndeplinirii condiției bunei reputații;

- testarea psihologică;

- repartizarea candidaților admiși pe posturile vacante.

La alin. (3), este necesară reformularea exprimării improprii „Fiecare disciplină se notează distinct”, deoarece disciplinele nu se notează.

La alin. (5), pentru evitarea repetiției, propunem comasarea celor două teze și reformularea textului, astfel: „A doua etapă constă într-o testare psihologică, la care participă toți candidații ...”.

Observațiile sunt valabile și pentru art. 21 alin. (3).

13. La art. 9 alin. (1), pentru precizia normei de trimitere, sintagma „prevăzut la art. 6” se va înlocui cu sintagma „prevăzut la art. 6 alin. (3)”.

La alin. (3), semnalăm că sintagma „de la data publicării concursului” este improprie, deoarece nu concursul se publică, ci anunțul privind organizarea concursului, fiind necesară reformularea acesteia.

La alin. (4), semnalăm caracterul eliptic al normei, deoarece nu se prevede cine stabilește cuantumul taxei.

14. La art. 10 alin. (2), pentru asigurarea simetriei juridice, rezultatul verificării ar trebui publicat și pe paginile de internet ale curților de apel, având în vedere că și acolo se publică anunțul de concurs; prin urmare, este necesară revederea normei.

La alin. (3) teza a II-a, pentru asigurarea caracterului complet al normei, apreciem că textul ar trebui să prevadă și posibilitatea depunerii contestației, nu doar a transmiterii acesteia prin intermediul poștei electronice sau prin fax. Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art. 15 alin. (2).

La alin. (4), este necesară reanalizarea normei potrivit căreia soluționarea contestațiilor referitoare la rezultatele verificării candidaților sub aspectul îndeplinirii condițiilor de participare la concurs se realizează tot de către comisia de organizare a concursului, care are și atribuția verificării inițiale a îndeplinirii acestor condiții.

Precizăm că de principiu soluționarea contestațiilor cu privire la verificarea candidaților sub aspectul îndeplinirii condițiilor de participare la concurs, nu se realizează de comisia de organizare a concursului, care s-a pronunțat cu ocazia verificării, ci de către o comisie de soluționare a contestațiilor.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

Pe de altă parte, la alin. (4) textul trebuie reanalizat, deoarece, pentru realizarea simetriei juridice, rezultatele contestațiilor ar trebui să se publice și pe paginile de internet ale curților de apel în a căror rază există posturile scoase la concurs, având în vedere că și acolo se depun contestațiile.

15. La art. 11 alin. (2) și alin. (5), referitor la sintagmele „comisiilor sau ai subcomisiilor, după caz, prevăzute la alin. (1)”, respectiv „comisiile și subcomisiile de concurs”, semnalăm  lipsa unității terminologice, dat fiind că la alin. (1) sunt prevăzute numai comisii cu diferite denumiri: comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor și de corectare și comisia de soluționare a contestațiilor.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

Totodată, semnalăm că sintagma „stabilite prin lege și regulament” este imprecisă, neînțelegându-se ce lege și regulament sunt vizate. În consecință, este necesară reformularea sintagmei.

În plus, la alin. (5), pentru asigurarea unei reglementări complete, textul ar trebui să precizeze în mod expres care este modalitatea de desemnare a președinților comisiilor, respectiv ai subcomisiilor.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

La alin. (6) teza a II-a, pentru o exprimare adecvată în context, în locul sintagmei „înlocuirea se efectuează” ar trebui scris „înlocuirea se dispune”.

16. La art. 12 alin. (2), pentru claritatea și predictibilitatea normei, este necesară completarea textului, în sensul indicării calității/specializării președintelui și a celor 4 membri, mai ales că la alin. (3) se prevede, într-o exprimare generală, că din această comisie face parte „personal din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri”.

La alin. (3), semnalăm că sintagma „personal din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri” este prea generală, pentru claritatea și predictibilitatea normei fiind necesară indicarea categoriei/categoriilor de personal avute în vedere, respectiv funcția/specializarea acestora. Precizăm că la art. 13 alin. (3), care vizează comisia de elaborare a subiectelor și de corectare, sunt prevăzute și funcția, și specializarea membrilor comisiei. Observația este valabilă și pentru art. 24 alin. (3).

La alin. (4) al art. 12, semnalăm că textul propus se referă și la comisia de elaborare a subiectelor şi de corectare, la comisia de soluţionare a contestaţiilor și la subcomisiile acestora, deși art. 12 vizează doar comisia de organizare a concursului. Prin urmare, este necesară revederea textelor, propunând ca variante: fie ca dispoziția care vizează celelalte comisii să fie redată în cadrul unui articol/alineat distinct, fie ca întregul alineat să fie  redat ca articol distinct după art. 14. Observația este valabilă și pentru art. 24 alin. (4).

De asemenea, pentru o corectă exprimare în context, propunem înlocuirea sintagmei „Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru recrutarea grefierilor judiciari prin hotărâre” cu sintagma „Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru recrutarea grefierilor judiciari aprobat prin hotărâre”.

17. La art. 13 alin. (2), pentru asigurarea caracterului complet al normei, ar trebui prevăzută și funcția președintelui fiecărei comisii/subcomisii.

18. La art. 14 alin. (1), este necesară revederea textului în privința formulării „contestațiile referitoare la rezultatele obținute la proba scrisă pentru fiecare disciplină de concurs”, nefiind clar dacă se poate depune contestație separat pentru fiecare disciplină sau dacă se poate contesta rezultatul obținut la fiecare probă. Observația este valabilă și pentru art. 26 alin. (1).

19. La art. 15 alin. (1), pentru asigurarea simetriei juridice, baremele de evaluare și notare ar trebui să se publice și pe paginile de internet ale curților de apel, având în vedere că anunțul de concurs de publică și acolo, fiind necesară completarea normei în acest sens.

Observația este valabilă și pentru alin. (5), precum și pentru toate situațiile similare.

La alin. (2), este necesară reconsiderarea normei, deoarece, pe de o parte, contestația nu se poate depune decât acolo unde s-a depus dosarul de concurs, candidatul nefiind înștiințat care va fi comisia de organizare a concursului și nici locul unde funcționează aceasta, iar pe de altă parte, deoarece din redactarea propusă rezultă că nu pot fi depuse personal contestațiile, ci doar prin poșta electronică sau fax.

Observația este valabilă și pentru art. 16 alin. (4), precum și pentru toate situațiile similare.

La art. 15 alin. (4) teza a II-a, pentru o exprimare adecvată, sintagma „adoptă baremele definitive” se va înlocui prin sintagma „stabilește baremele definitive”.

La alin. (5), pentru rigoare normativă, textul trebuie să prevadă în mod expres când trebuie publicat baremul definitiv. Observația are în vedere faptul că data publicării baremului definitiv reprezintă momentul de la care se calculează termenul de 20 de zile prevăzut la art. 16 alin. (2).

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

20. La art. 16 alin. (1), pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar să se precizeze în mod expres modalitatea de stabilire a notei la fiecare disciplină de concurs, având în vedere faptul că fiecare lucrare scrisă se corectează de cel puțin doi membri ai comisiei.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

La alin. (6), este necesară revederea sintagmei „În cazul admiterii unor contestații la barem”, deoarece textul ar trebui să vizeze contestațiile cu privire la rezultatele obținute la proba scrisă, contestațiile la barem fiind prevăzute la art. 15.

La alin. (8), pentru unitate terminologică, expresia „cel puțin media 7” trebuie înlocuită cu sintagma „cel puțin nota 7”.

21. La art. 17 alin. (1), pentru o corectă exprimare, sintagma „În termen de maximum 3 zile” se va înlocui cu sintagma „În termen de 3 zile”. Observația este valabilă și pentru sintagma „În termen de cel mult 5 zile”, folosită la art. 17 alin. (17), precum și pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

La art. 17 alin. (2), pentru rigoarea exprimării, propunem ca sintagma „în condițiile alin. (1)” să fie redată sub forma „în condițiile prevăzute la alin. (1), observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La alin. (3), semnalăm lipsa unității terminologice, deoarece, la alin. (1) și (2) se face referire la tabelul de clasificare a candidaților, nu la cel definitiv. Observația este valabilă și pentru art. 29 alin. (3) și
art. 39 alin. (2).

De asemenea, menționăm că exprimarea „programați pentru a se prezenta la testarea psihologică” este improprie. Observația este valabilă și pentru art. 29 alin. (3) și art. 39 alin. (2).

Referitor la textele propuse pentru alin. (4)-(9), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, apreciem că acestea ar trebui redate în cadrul unui articol separat, având în vedere că vizează o etapă distinctă a concursului, respectiv verificarea îndeplinirii condiției bunei reputații este o etapă distinctă.

În plus, pentru asigurarea caracterului complet al reglementării, apreciem că prevederile referitoare la verificarea îndeplinirii condiției bunei reputații ar trebui vizeze și aspectele care sunt analizate pentru a se constata/stabili îndeplinirea/neîndeplinirea condiției bunei reputații. În acest sens pot fi avute ca model prevederile art. 31 alin. (7) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură.

La alin. (8) se folosește formularea „raportului referitor la îndeplinirea condițiilor de admitere pentru funcția de grefier judiciar”, fără a se preciza unde mai este prevăzut acel raport.

În plus, pentru respectarea terminologiei art. 4 din Legea
nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, sintagma „Secției de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii” se va înlocui cu sintagma „Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii”.

În ceea ce privește soluțiile normative cuprinse la alin. (10)-(17), întrucât testarea psihologică constituie o etapă distinctă, aceasta ar trebui cuprinsă într-un articol separat.

La art. 17 alin. (11), pentru asigurarea unei reglementări complete, textul trebuie să prevadă care este actul prin care se aprobă Metodologia privind organizarea și desfășurarea testării psihologice care se elaborează de Școala Națională de Grefieri.

La alin. (16) norma trebuie să prevadă în mod expres când trebuie publicat calificativul definitiv acordat de comisia de reexaminare psihologică, întrucât aceasta reprezintă data de la care se calculează termenul de 5 zile prevăzut la alin. (17).

La alin. (17), referitor la sintagma „publicarea tabelului de clasificare a candidaților declarați «Apt»”, semnalăm că nu mai există o altă dispoziție care să prevadă că acest tabel se publică, dat fiind că alin. (12) se referă la publicarea rezultatelor testării psihologice, și nu la publicarea unui tabel.

Referitor la sintagma „conform calendarului prevăzut la art. 9
alin. (1)”, întrucât art. 9 alin. (1) face trimitere, la rândul său, la art. 6 alin. (3), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem înlocuirea sintagmei cu sintagma „conform calendarului prevăzut la
art. 6 alin. (3)”.

În ceea ce privește soluțiile normative cuprinse la alin. (18)-(21), pentru o corectă sistematizare, acestea ar trebui redate în cadrul unui articol de sine stătător, deoarece repartizarea candidaților admiși pe posturile vacante reprezintă o etapă distinctă.

La alin. (18) este necesară reanalizarea normei de trimitere la dispozițiile alin. (1), întrucât acestea din urmă nu se referă la publicarea unei liste.

La alin. (19), pentru o corectă aplicare a normei, apreciem că sintagma „care lipsesc de la ședința de repartizare” ar trebui completată sub forma „care lipsesc în mod nejustificat de la ședința de repartizare”, deoarece în situația în care candidații lipsesc de la ședința de repartizare din motive întemeiate (au fost împiedicați de împrejurări obiective să ajungă) nu ar trebui să piardă dreptul de repartizare. 

La alin. (21), expresia „instanțelor/parchetelor” trebuie înlocuită cu sintagma „instanțelor judecătorești”, având în vedere faptul că, potrivit art. 61 alin. (1), activitatea grefierilor judiciari se desfășoară exclusiv în cadrul acestor instanțe.

22. La art. 18 alin. (3) teza I, semnalăm lipsa de claritate și previzibilitate a normei, în primul rând, prin folosirea sintagmei „vor putea fi valorificate pentru ocuparea posturilor”, deoarece nu se înțelege ce presupune acea „valorificare” a rezultatelor obținute de candidații declarați admiși care nu au putut fi repartizați din cauza lipsei posturilor vacante, respectiv dacă aceștia nu vor mai susține nicio probă sau anumite probe și dacă li se va lua în calcul punctajul obținut la concursul precedent.

În al doilea rând, nu este clar dacă pentru posturile de grefieri judiciari care se vacantează în termen de un an de la publicarea tabelului de clasificare prevăzut de art. 17 alin. (17) nu se mai organizează concurs, fiind ocupate de candidații declarați admiși la concursul precedent, dar care nu au putut fi repartizați din cauza lipsei posturilor vacante, sau se organizează concurs, dar cei vizați nu mai susțin probele, ci sunt declarați admiși în funcție de punctajul obținut la concursul anterior.

Pe de altă parte, semnalăm că termenul de un an de la publicarea tabelului de clasificare prevăzut de art. 17 alin. (17) în care se vacantează posturile este prea mare. În acest context, pentru respectarea principiului egalității în drepturi prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, precum și pentru respectarea dreptului la muncă prevăzut la art. 41 alin. (1) din Constituție, apreciem că norma s-ar putea aplica doar în cazul vacantării posturilor după publicarea anunțului de concurs, dar anterior momentului repartizării candidaților admiși sau într-un termen mult mai scurt, dar care să se calculeze tot de la publicarea anunțului de concurs.

În ceea ce privește teza a II-a, de asemenea, observăm că aceasta este neclară și lipsită de previzibilitate, deoarece nu se înțelege dacă persoanele vizate susțin/participă doar la cele două probe prevăzute la alin. (3)-(21), respectiv verificarea îndeplinirii condiției bunei reputații și testarea psihologică.

În consecință, este necesară revederea și reformularea textelor.

Observațiile sunt valabile, în mod corespunzător, și pentru
alin. (4), pentru art. 39 alin. (5) și art. 55.

Sub rezerva observațiilor de mai sus, la art. 18, pentru asigurarea unei reglementări complete, textul ar trebui să prevadă modalitatea de depunere a cererii de valorificare a rezultatelor, similar dispozițiilor din cuprinsul art. 39 alin. (6) și art. 90 alin. (5).

În plus, la art. 18 alin. (4), tot pentru rigoarea exprimării, sugerăm ca sintagma „menționate la” să fie redactată sub forma „prevăzute la”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

23. Referitor la art. 19 alin. (4), semnalăm că proiectul nu prevede care sunt „cunoștințele de operare pe calculator” necesare pentru participarea la concursul de recrutarea a grefierilor de ședință și a grefierilor principali și nici modalitatea în care sunt dovedite respectivele cunoștințe. Se impune, de aceea, reanalizarea și completarea corespunzătoare a normei.

Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art. 30 alin. (2), precum și pentru art. 215 și 221.

17. La art. 20 alin. (1), este necesară revederea trimiterii la art. 19, deoarece la acest articol nu este prevăzut calendarul privind desfășurarea concursului.

Totodată, pentru folosirea terminologiei juridice corecte, sintagma „numărul de locuri scoase la concurs” se va înlocui cu sintagma „numărul de posturi vacante scoase la concurs”.

De asemenea, pentru asigurarea caracterului complet al normei, precum și pentru unitate în reglementare, propunem ca sintagma „locul susținerii acestuia” să fie înlocuită cu sintagma „data și locul susținerii concursului”, iar textul să prevadă și „documentele necesare pentru înscrierea la concurs”, astfel cum se prevede la art. 6 alin. (3) referitor la organizarea concursului pentru ocuparea posturilor de grefieri judiciari. Observația este valabilă și pentru art. 31 alin. (2), art. 43 alin. (1), art. 57 alin. (2) și art. 66 alin. (2).

24. La art. 31, pentru asigurarea unei reglementări complete, trebuie să se prevadă și modalitatea de notare în cazul probei scrise, în sensul precizării limitelor minime și maxime ale notelor care se acordă, similar prevederilor din cuprinsul art. 50 alin. (3).

Observația este valabilă și pentru art. 72 alin. (3) și art. 73.

La art. 31 alin. (1), pentru corelare cu norma preconizată la art. 38 alin. (6), propunem inversarea lit. a) și b), deoarece, potrivit
art. 38 alin. (6) din proiect, proba practică este ulterioară probei scrise pentru verificarea cunoștințelor teoretice.

25. La art. 32 alin. (6), semnalăm că norma este incompletă, întrucât nu prevede unde se depun/cum se transmit contestațiile formulate de candidații declarați respinși. În consecință, pentru predictibilitatea normei, este necesară revederea și completarea textului. Observația este valabilă și pentru art. 37 alin. (2).

26. La art. 33 alin. (3) și (4), semnalăm că din trimiterea generică la dispozițiile art. 2 alin. (1) nu rezultă cu suficientă claritate dacă respectiva persoană trebuie să ocupe aceeași funcție ca aceea pentru care se organizează concursul sau poate ocupa oricare dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1).

Este necesară, de aceea, reanalizarea și reformularea textelor, potrivit intenției de reglementare.

27. La art. 36, pentru asigurarea caracterului complet al normei, apreciem că respectiva comisie de soluționare a contestațiilor ar trebui să examineze și contestațiile referitoare la punctajul/calificativul obținut la proba practică, fiind necesară completarea textului în acest sens.

28. La art. 37 alin. (1), stabilirea momentului la care se publică baremul definitiv prin utilizarea expresiei „de îndată” nu întrunește cerințele de claritate și previzibilitate, astfel încât textul trebuie reanalizat sub acest aspect.

Observația este valabilă și pentru art. 74 alin. (1) teza finală.

29. La art. 38 alin. (6) teza I, semnalăm că norma este neclară și incompletă, întrucât nu prevede în ce constă proba practică și nici nu există vreun alt articol sau alineat care să prevadă acest aspect. În consecință, pentru asigurarea previzibilității normei, este necesară revederea și completarea textului.

La teza a II-a, semnalăm că soluția propusă nu este corectă, deoarece orice candidat ar trebui să aibă posibilitatea de a formula contestație cu privire la punctajul obținut la proba practică, mai ales că nota obținută la această probă se ia în calcul la media finală. Precizăm că, potrivit art. 39 alin. (1) din proiect, media finală este media aritmetică a notelor obținute la cele două probe. În consecință, este necesară revederea și reformularea textului. Observația este valabilă și pentru art. 52 alin. (1) și art. 72 alin. (5).

30. La art. 42, întrucât Legea educației naționale nr. 1/2011 nu prevede o accepțiune pentru expresia „studii superioare”, însă la art. 137 alin. (4) prevede că „Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii și organizate pe 3 cicluri de studiu: licență, master, doctorat”, pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesară clarificarea soluției propuse, urmând a se preciza ce se înțelege prin sintagma „are studii superioare”.

Totodată, pentru o corectă exprimare, sintagma „în domeniul informatică, automatică, cibernetică, matematică, electronică sau electrotehnică” se va înlocui cu sintagma „în domeniile informatică, automatică, cibernetică, matematică, electronică sau electrotehnică”.

31. La art. 45 alin. (1) teza a II-a, semnalăm că norma este neclară prin folosirea sintagmei „subcomisii pentru fiecare disciplină de concurs”, întrucât nu prevede care sunt disciplinele de concurs. În consecință, pentru claritatea și previzibilitatea normei, este necesară revederea și completarea textului.

La alin. (2), pentru utilizarea unei terminologii unitare în cuprinsul proiectului, propunem înlocuirea sintagmei „compartimentului informatic” cu sintagma „compartimentului de specialitate informatică”, folosită la art. 41 alin. (2) și (3), precum și în cadrul altor elemente structurale din cuprinsul proiectului.

La alin. (3), semnalăm caracterul incomplet și, deci, ambiguu al normei, deoarece nu se prevede ce funcții/specializări au președintele și cei 4 membri ai comisiilor/subcomisiilor.

Precizăm că aceste aspecte sunt prevăzute doar pentru membrii comisiei de elaborare a subiectelor și de corectare și pentru comisia de soluționare a contestațiilor, la art. 46 alin. (2), respectiv la art. 47
alin. (2).

De asemenea, precizăm că președintele unei comisii este și el membru al comisiei, motiv pentru care este necesară revederea și reformularea tuturor textelor din proiect în acest sens.

32. La art. 46 alin. (1), pentru o corectă exprimare, sintagma „elaborează subiecte de concurs” va fi înlocuită cu sintagma „elaborează subiectele de concurs”.

33. La art. 47 alin. (2), pentru rigoarea redactării, sintagma „alin. (2) – (3)” se va scrie sub forma „alin. (2) și (3)”.

Reiterăm această observație și pentru art. 48 cu referire la sintagma „alin. (1) – (2)”, precum și pentru toate situațiile când se face referire la două elemente de structură consecutive.

34. La art. 50 teza a II-a, cu privire la modalitatea de stabilire a notei finale, semnalăm că în cuprinsul normelor similare din proiect este precizat și numărul zecimalelor care sunt luate în considerare. Pentru instituirea unor soluții unitare, precum și pentru un spor de rigoare normativă, propunem completarea textului cu precizarea corespunzătoare. În acest sens, sugerăm ca după sintagma „media aritmetică” să fie introdusă sintagma „cu două zecimale, fără rotunjire”.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

35. La art. 51, pentru o corectă exprimare, sintagma „media notelor” se va înlocui prin sintagma „media aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor”.

36. Semnalăm că normele din cuprinsul art. 59, 61 - 63 și parțial cele din cuprinsul art. 60, care se referă la grefieri sau la categoriile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1),  nu se încadrează tematic în cadrul Secțiunii a 4-a - „Recrutarea și numirea specialiștilor IT, ale specialiștilor criminaliști și ale tehnicienilor criminaliști” din Capitolul II, astfel încât ar trebui plasate în cadrul secțiunilor care îi privesc pe grefieri sau pe celelalte categorii de personal prevăzute la art. 2 alin. (1).

37. La art. 59 alin. (1) lit. c), prin care se propune ca persoanele care au fost eliberate din funcțiile prevăzute la lit. b) din motive neimputabile şi nu au trecut mai mult de 7 ani de la data eliberării din funcție să poată fi numite în funcţia de grefier judiciar, de grefier de ședință, de grefier principal sau de grefier, fără concurs, semnalăm că norma nu este concordantă cu prevederile art. 63 alin. (1) din Legea
nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs. În consecință, este necesară revederea textului.

Astfel, ar urma ca personalul în discuție să poată demisiona, să se pensioneze, sau să fie transferat, urmând ca în interval de 7 ani de la acest moment să poată fi reprimit într-o funcție similară, la orice instanţă sau parchet de nivelul celei/celui la care a avut dreptul să funcţioneze la data eliberării din funcţie, fără a mai îndeplini alte cerințe (concurs sau interviu), aspect care ar putea avea un caracter discriminatoriu față de alte categorii de salariați care, nu mai pot fi reprimiți în respectiva funcție, dacă într-o perioadă de 7 ani se răzgândesc asupra demisiei, pensionării sau transferului, decât după promovarea unui nou concurs.

La alin. (3), este necesară clarificarea normei, sub aspectul formulării „doar în situaţia în care nu se organizează concurs de admitere sau promovare pentru ocuparea postului respectiv”, urmând a se preciza motivele pentru care nu s-ar organiza concurs.

De asemenea, apreciem că, „în situația organizării concursului, dacă postul nu se ocupă”, postul ar trebui ocupat prin organizarea unui nou concurs.

38. Cu privire la art. 64, pentru evitarea caracterului repetitiv al termenului „promovarea” ce se regăsește atât în debutul normei cât și în al celor trei enumerări, dar și pentru o corectă corelare cu textul titlului Secțiunii a 5-a, recomandăm ca acesta să fie reformulat, astfel:

„Art. 64 – Promovarea grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se face:

a) într-o funcție de conducere;

b) la instanțe sau parchete superioare;

c) din funcția de grefier cu studii medii în funcția de grefier cu studii superioare.

39. La art. 65 alin. (5) lit. c), pentru asigurarea unei reglementări corecte și complete, norma trebuie să prevadă în mod expres că sancţiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.

Observația este valabilă și pentru alin. (6) lit. c).

La alin. (7), pentru rigoare normativă, propunem ca expresia „de la depunerea cererii” să fie redată sub forma „de la data depunerii cererii”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

40. La art. 67 alin. (1), formularea „precum și de orice alte acte pe care candidatul le consideră ca fiind relevante” nu asigură claritate și precizie normei, astfel încât propunem reanalizarea și reformularea textului. Pe de altă parte, pentru o corectă exprimare, sintagma „publicarea datei concursului” se va înlocui prin sintagma „publicarea anunțului privind desfășurarea concursului”.

Totodată, pentru un spor de rigoare normativă, textul ar trebui să prevadă și termenul în care se publică respectivul anunț, în raport cu data stabilită pentru desfășurarea concursului.

La alin. (2), pentru corectitudinea redactării, în loc de „pe suport hârtie” se va scrie „pe suport de hârtie”.

La alin. (4), este necesară completarea normei cu mențiuni privind locul și instituția unde se depun contestațiile, precum și privind modalitatea de depunere. Observația este valabilă și pentru art. 74 alin. (2).

41. La art. 69, propunem eliminarea sintagmei „necesare bunei desfășurări a concursului”, întrucât este inutilă. Observația este valabilă și pentru art. 83 și 96.

42. La art. 70, pentru o exprimare specific normativă, propunem ca textul „conform criteriilor prevăzute la art. 72 alin. (2)” să fie scris sub forma „potrivit criteriilor prevăzute la art. 72 alin. (2)”.

43. La art. 72 alin. (2) partea introductivă, în vederea menținerii unității redacționale cu textul alin. (1) dar și cu dispozițiile art. 68 alin. (1), este necesar ca expresia „comisia de elaborare a subiectelor și examinare” să fie redată sub forma „comisia de elaborare a subiectelor și de corectare”.

44. La art. 74 alin. (2), pentru claritatea normei, expresia „24 de ore de la publicare” ar trebui redată sub forma „24 de ore de la publicarea baremului de evaluare și notare”.

45. La art. 75 alin. (1), pentru corectitudinea exprimării, sintagma „în termen de 20 zile” trebuie înlocuită cu expresia „în termen de 20 de zile.”.  Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare.

46. La art. 77 alin. (3), pentru rigoarea exprimării, propunem ca expresia „în condițiile art. 60.” să fie redată sub forma „în condițiile prevăzute la art. 60”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

47. La art. 78 alin. (1), pentru corelare cu restul dispozițiilor, se impune inserarea cratimei în cuprinsul expresiei „specialist IT ‑ șef”.

De asemenea, referitor la formularea „cu respectarea condițiilor de la art. 60 și a prevederilor art. 65.”, este de analizat dacă referirea la condițiile de la art. 60 este corectă, întrucât în cuprinsul respectivului articol nu se prevăd condiții de numire în funcție. Este de analizat dacă trimiterea nu ar trebui făcută la art. 59 alin. (1).

48. La art. 79 alin. (3), lit. a) și c), în vederea realizării acordului gramatical cu substantivul „persoana” ce se regăsește în cuprinsul părții introductive a subdiviziunii structurale în discuție, propunem ca cele două ipoteze juridice enunțate să aibă următoarele redactări:

„a) are o vechime de cel puțin 3 ani în funcția în care este încadrată; 

c) nu a fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani.”

La alin. (5), întrucât dispoziția cuprinde două norme de trimitere, și anume, la art. 30 alin. (1) și (3), respectiv art. 41, ambele vizând anumite categorii de concursuri, pentru corectitudinea exprimării, propunem ca formularea „concursul prevăzut la art. 30 alin. (1) și (3) și art. 41.” să fie redată sub forma „concursurile prevăzute la art. 30 alin. (1) și (3) și art. 41”.

49. La art. 80 alin. (1), pentru o corectă exprimare și pentru claritatea normei, sintagma „în ordine” se va înlocui prin sintagma „în această ordine”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

La alin. (3), pentru o corectă exprimare, sintagma „la sfârșitul anului în curs” se va înlocui prin sintagma „la sfârșitul fiecărui an”.

50. La art. 86 alin. (2), întrucât în notarea unei probe pot interveni erori de corectare sau cu prilejul transcrierii notei se pot produce erori, precum și pentru asigurarea transparenței concursului, candidatul trebuie să aibă posibilitatea de a contesta nota obținută, motiv pentru care este necesară reformularea în consecință a textului. Argumentația este valabilă pentru art. 99 alin. (2), precum și pentru toate situațiile similare.

51. La art. 88 alin. (2), prima teză, pentru rigoare normativă, propunem ca expresia pot face contestații la barem” să fie redată sub forma „pot face contestații la baremul prevăzut la alin. (1)”. Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare.

52. La art. 90 alin. (4), semnalăm că, în actuala redactare, textul îngrădește dreptul la carieră pentru cei care au îndeplinit condițiile de promovare ulterior finalizării concursului și până la împlinirea unui an de la publicarea rezultatelor concursului. Pentru asigurarea unei soluții echitabile, ar trebui ca persoanele vizate în text să poată ocupa doar posturile care se eliberează până la publicarea rezultatelor concursului, urmând ca lista posturilor să fie suplimentată, iar posturile ocupate cu candidații care au participat la concurs. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La alin. (5), semnalăm că sintagma „Cererea de valorificare” este lipsită de predictibilitate, întrucât nu se înțelege la ce se referă, la alineatele precedente nefiind prevăzută o astfel de cerere. În consecință, este necesară reformularea sintagmei.

Sub rezerva celor de mai sus, pentru exactitatea normei de trimitere, propunem ca textul „condițiilor prevăzute la art. 79;” să fie scris sub forma „condițiilor prevăzute la art. 79 alin. (3);”.

53. La art. 102 alin. (3), pentru cursivitatea textului este necesară ca expresia „se depun sediul instanței sau parchetului” să fie redată sub forma „se depun la sediul instanței sau parchetului”.

54. La art. 105 alin. (1), lit. a) și b), întrucât termenul „specializare” se regăsește în partea introductivă a subdiviziunii elementului structural în discuție, sugerăm ca cele două ipoteze juridice ce constituie enumerări să fie reformulate, astfel:

          „a) pentru grefierii de ședință, la disciplinele: ... ;

          b)  pentru grefierii principali, la disciplinele: ... .” .

La alin. (2), pentru corelare cu celelalte prevederi, propunem ca după substantivul „examenului” să fie inserată expresia „de absolvire”. Observația este valabilă și pentru alin. (3).

55. La art. 106 alin. (1), întrucât exprimarea „legislația salarizării pentru funcția de grefier debutant” este mult prea generică, recomandăm ca pentru precizie, să fie indicat actul normativ avut în vedere.

56. La art. 107 alin. (2), semnalăm că din redactarea actuală ar reieși că respectivii cursanți vor beneficia gratuit, fără limită sau condiționări de asistență medicală, medicamente și proteze și nu că vor beneficia de acestea cu condiția plății contribuției pentru asigurări de sănătate, exact în aceleași condiții cu ceilalți plătitori de contribuții de asigurări sociale de sănătate din România, neexistând justificare obiectivă pentru reglementarea unui tratament diferențiat.

În plus, atragem atenția asupra faptului că, în redactarea propusă, cursanții vor beneficia de mai multe drepturi decât personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), creându-se astfel un tratament mai favorabil cursanților.

Totodată, precizăm că sintagma „în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate” este imprecisă, pentru respectarea normelor tehnică legislativă fiind necesară indicarea normelor vizate.

57. La art. 108 alin. (1), pentru a evita repetiția, propunem redarea expresiei „dacă a promovat examenul de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri, ...” sub forma „dacă a promovat examenul de absolvire a acesteia, ...”.

58. Semnalăm că norma propusă pentru art. 110 alin. (1), care se referă la grefierii judiciari, nu se încadrează în obiectul de reglementare al Secțiunii a 6-a - Formarea profesională inițială a grefierilor de ședință și a grefierilor principali. Este necesară, de aceea, reanalizarea normei sub acest aspect.

59. La art. 112 alin. (4), pentru corelare cu norma prevăzută la alin. (3), textul „acțiunile de formare continuă prevăzute la alin. (3)” trebuie să fie redat sub forma „acțiunile de formare profesională continuă comune prevăzute la alin. (3)”.

60. La art. 114 alin. (1), semnalăm că utilizarea termenului generic „personalul” nu este suficient de clară, norma fiind lipsită de precizia necesară. Propunem, de aceea, reanalizarea și reformularea corespunzătoare a textului, prin indicarea categoriilor de personal vizate.

61. La art. 118 alin. (1) lit. a), semnalăm că norma este neclară, întrucât nu se înțelege cine poate avea calitatea de evaluator. În consecință, pentru claritatea și predictibilitatea normei, este necesară inserarea unei trimiteri la textul care prevede acest aspect.

La alin. (2), pentru rigoarea exprimării, propunem ca acesta să debuteze astfel:

„(2) Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), ... .”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

Pe de altă parte, pentru evitarea instituirii unor reglementări paralele, este necesară reanalizarea normelor propuse pentru art. 118 alin. (3) și art. 121, care au ca obiect stabilirea periodicității efectuării evaluării activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1). Precizăm că respectiva reglementare trebuie să facă obiectul unei singure norme.

În plus, la alin. (5) al art. 118, sintagma „evaluarea profesională” se va reda sub forma „evaluarea activității profesionale”.

62. La art. 120 alin. (2), pentru unitate terminologică cu dispozițiile alin. (1), expresia „Criteriile de evaluare sunt structurate” trebuie înlocuită cu sintagma „Criteriile de evaluare a performanțelor profesionale sunt structurate”.

63. La art. 121, pentru aceleași motive, textul trebuie să debuteze după cum urmează: „Art. 121 – Prima evaluare a performanțelor profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) ... .”

64. Norma preconizată pentru art. 122, ar trebui să debuteze astfel:

„Art. 122 – Evaluarea performanțelor profesionale poate fi realizată ... .”

Totodată, semnalăm că expresia „prevăzut de lege pentru efectuarea evaluării” nu întrunește cerințele de claritate și accesibilitate, astfel încât trebuie înlocuit cu trimiterea la dispoziția care stabilește respectivele termene.  

65. La art. 123, în acord cu titlul anexei nr. 1, la care se face trimiterea, precum și pentru un spor de rigoare redacțională, propunem reformularea textului, astfel: 

„Art. 123 - Criteriile generale de evaluare a performanțelor profesionale ale grefierilor judiciari,  grefierilor de ședință,  grefierilor principali, grefierilor, specialiştilor criminalişti, tehnicienilor criminalişti,  agenţilor procedurali şi a şoferilor sunt prevăzute în anexa nr. 1”.

66. La art. 124, pentru respectarea uzanțelor de tehnică legislativă expresia „sunt prevăzute în Anexa nr. 4 la prezenta lege” trebuie redată sub forma: „sunt prevăzute în anexa nr. 4.”. Observația referitoare la eliminarea mențiunii „la prezenta lege” este valabilă pentru toate situațiile similare.

Pe de altă parte, semnalăm că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispozițiile de trimitere la anexe trebuie prevăzute în ordine. Avem în vedere faptul că în cuprinsul art. 123, există o normă de trimitere la anexa nr. 1, iar, subsecvent, în cuprinsul art. 124 și 125, se face trimitere la anexa nr. 4, respectiv, la anexele nr. 2, 3, 5 și 6.

67. La art. 125, potrivit căruia „Criteriile specifice de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului prevăzut la art. 2 sunt stabilite în Anexele nr. 2, 3, 5 şi 6 la prezenta lege”, precizăm că toate anexele la care se face trimitere cuprind fișe de evaluare a performanțelor profesionale individuale și nu criterii specifice de evaluare a performanțelor profesionale individuale, astfel cum precizează articolul analizat.

Menționăm că, potrivit rigorilor normative, anexa/anexele trebuie să aibă un temei-cadru în corpul actului normativ și să se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere.

În plus, pentru concordanță cu celelalte dispoziții, precum și pentru folosirea unui limbaj propriu stilului normativ, propunem ca expresia „ale personalului prevăzut la art. 2 sunt stabilite în Anexele nr. 2, 3, 5 și 6 la prezenta lege.” să fie redată sub forma „ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), sunt prevăzute în anexele nr. 2, 3, 5 și 6”. Observația care vizează trimiterea la art. 2 alin. (1) este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

68. La art. 126 lit. c), expresia „stabilite în condițiile stabilite prin prezenta lege” trebuie reanalizată și reformulată în mod corespunzător.

69. La art. 127 partea introductivă, pentru claritatea normei, este necesar să se prevadă în mod expres dacă textul are în vedere „evaluatorul” prevăzut la art. 118 alin. (1) lit. a) din proiect.

70. La art. 128 alin. (1), pentru corelare cu partea introductivă a art. 127, după substantivul „Evaluarea” nu ar trebui să fie introdusă expresia „activității profesionale”.

Reiterăm această observație și pentru art. 129.

Pe de altă parte, la art. 128 alin. (1) este necesară reanalizarea și reformularea expresiei „Evaluarea specialiștilor IT se realizează cu implicarea compartimentului de specialitate informatică ...”, astfel încât din text să rezulte cu claritate care sunt atribuțiile respectivului compartiment.

71. La art. 135 alin. (1), pentru respectarea rigorilor stilului normativ și ținând seama de terminologia consacrată, expresia „are un rol proactiv” trebuie înlocuită cu sintagma „are un rol activ”.

În plus, la lit. b), menționăm că expresia „și să fie familiarizați cu legislația aferentă procesului de evaluare.” este neconformă stilului normativ, motiv pentru care, propunem reformularea acesteia, în funcție de intenția de reglementare.

72. La art. 136 alin. (1), expresia „de regulă” nu asigură claritatea nomei, astfel încât, recomandăm revederea acesteia.

73. Semnalăm că normele propuse pentru art. 137 alin. (3) și art. 138 alin. (4) lit. a) nu sunt corelate în ceea ce privește soluția aplicabilă în cazul în care contestația este depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 137 alin. (2). Astfel, potrivit art. 137 alin. (3), în acest caz contestația se clasează, în vreme ce, potrivit art. 138 alin. (4) lit. a), contestația este respinsă ca tardivă.

Este necesară, de aceea, reanalizarea normelor și corelarea soluțiilor legislative.

74. La art. 138, semnalăm că în cuprinsul alin. (1), este utilizat doar termenul „comisie”, în timp ce în cadrul subdiviziunilor structurale subsecvente este folosită formularea „comisia de soluționare a contestațiilor”, astfel încât, pentru unitate redacțională, propunem menținerea unei singure variante.

La alin. (4), partea introductivă, pentru o exprimare adecvată actelor normative, propunem ca enunțul „ia una dintre următoarele hotărâri:” să fie redat sub forma „adoptă una dintre următoarele hotărâri:”.

La lit. b), precizăm că, în conformitate cu exigențele de tehnică legislativă, o enumerare nu mai poate cuprinde alte enumerări și nici alineate noi; în ipoteza reamenajării textelor în discuție este necesar a se ține seama de norma de trimitere ce figurează în cuprinsul alin. (6), respectiv, „alin. (4) lit. b) pct. (ii) și (iii)”.

75. La art. 141 alin. (3), pentru rigoarea redactării, propunem ca expresia „alin. (1)-(2)” să fie redată sub forma „alin. (1) și (2)”.

Observația este valabilă pentru toate cazurile similare.

La alin. (6), pentru claritatea reglementării, în locul referirii la „Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, ar trebui prevăzută în mod expres competența fiecărei Secții.

La alin. (7), pentru fluența normei, propunem ca în loc de „Absența nejustificată la examenul ...” să fie scris „Absența nejustificată de la examenul ...”.

76. La art. 144 alin. (1), pentru o exprimare adecvată în context, având în vedere că evaluarea/reevaluarea psihologică se efectuează la fiecare 5 ani, precum și pentru corelare cu norma preconizată la alin. (2), propunem înlocuirea sintagmei „unei evaluări psihologice” cu sintagma „unei evaluări/reevaluări psihologice”.

La alin. (2), semnalăm că textul este lipsit de predictibilitate, deoarece nu prevede în ce constă această evaluare/reevaluare, cine o poate realiza și care este finalitatea procedurii, eventual dacă se poate solda cu încetarea raportului de muncă al persoanei evaluate.

Totodată, semnalăm că urmările evaluării/reevaluării psihologice asupra raportului juridic de muncă (suspendarea, încetarea, spre exemplu) au caracterul unor elemente fundamentale ale raportului juridic de muncă și ale statutului acestui personal și nu pot fi reglementate decât prin lege organică, iar nu prin acte secundare se punere în aplicare, precum hotărârea Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

77. La art. 146 alin. (4), pentru corectitudinea exprimării, propunem ca formularea „În perioada suspendării din funcţie ...” să fie redactată „Pe perioada suspendării din funcţie”.

 Pe de altă parte, semnalăm că folosirea sintagmei „dar i se plătește contribuția de asigurări sociale de sănătate” generează dubii în interpretare și aplicare, deoarece obligația plății asigurărilor sociale de sănătate o are cel care realizează venitul, angajatorii având obligația să calculeze, să rețină și să vireze lunar contribuția datorată pentru asigurarea sănătății personalului din unitatea respectivă.

Observațiile sunt valabile și pentru art. 153 alin. (5).

În plus, la alin. (5), pentru precizie, propunem ca după norma de trimitere la „art. 2” să fie inserată expresia „alin. (1)”. Această observație este valabilă pentru toate situațiile similare.

La alin. (10), pentru corectitudinea exprimării, textul trebuie să debuteze cu expresia „În cazul prevăzut la alin. (6)”. Totodată, pentru unitatea terminologică, propunem ca textul „Consiliul de conducere al Școlii” să fie înlocuit de formularea „Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri”.

78. La art. 147 alin. (1), pentru o informare corectă, propunem ca trimiterea la „art. 146 lit. a)-c),” să fie scrisă „art. 146 alin. (1) lit. a)-c)”, având în vedere faptul că respectivul articol este alcătuit din zece alineate și numai alin. (1) are enumerări.

Observația este valabilă, în mod corespunzător și pentru art. 182, pentru trimiterea la „art. 196 lit. e)”, care va fi redată sub forma „art. 196 alin. (1) lit. e)”.

Pe de altă parte, la art. 147 alin. (1), pentru corectitudinea reglementării, în teza finală a normei ar trebui să se prevadă că termenul de 24 de ore curge de la rămânerea definitivă a încheierii sau, după caz, a ordonanței procurorului.

79. La art. 149 alin. (4), în legătură cu norma de trimitere la „art. 146 alin. (4)”, având în vedere că aceasta nu reglementează și cazul de suspendare prevăzut la art. 146 alin. (1) lit. d), adică când persoana suferă de o boală psihică, este de analizat dacă aceasta nu ar trebui să se refere, de fapt, la art. 146 alin. (5).

La alin. (7), semnalăm că refuzul în mod nejustificat de a se prezenta la expertiza de specialitate nu se poate limita la suspendarea din funcție a unei persoane, ci, în cazul persistenței refuzului, ar putea conduce chiar la încetarea raportului juridic de muncă.

În plus, semnalăm întinderea foarte mare a textului preconizat pentru acest alineat, fiind dificilă identificarea tezelor și lecturarea soluțiilor propuse; prin urmare, este necesar ca normele cuprinse la
alin. (7) să fie redate în cadrul mai multor alineate.

80. La art. 152, sugerăm reanalizarea cazurilor de eliberare din funcție a judecătorilor și procurorilor prevăzute la lit. e), referitoare la situația amânării aplicării pedepsei și a renunțării la aplicarea pedepsei, având în vedere, mutatis mutandis, considerentele din cuprinsul Deciziei Curții Constituționale nr. 905/2020, precum și dispozițiile art. 82 alin. (1) și ale art. 90 alin. (1) din Codul penal.

          Sub rezerva observației de mai sus, în situația menținerii soluției legislative preconizate, semnalăm că referirea la „Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii” nu este suficient de clară în raport cu sfera personalului prevăzut la art. 2 alin. (1). Totodată, nu rezultă care este modalitatea prin care Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii ar urma să se pronunțe cu privire la stabilirea încadrării infracțiunii săvârșite în sfera celor pentru care nu este incident cazul de eliberare din funcție. Precizăm că, potrivit art. 153 alin. (1), eliberarea din funcție se dispune de către persoanele care au competența numirii în funcție, prevăzute la art. 60, și nu de către una dintre Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii.

          În același sens, observația are în vedere și norma de trimitere la dispozițiile art. 152 din cuprinsul art. 234 alin. (1), care stabilește cazurile de eliberare din funcție pentru personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate din cadrul INEC.

          În plus, cu privire la soluția legislativă  din cuprinsul art. 152 lit. e), ținând seama de cele reținute de Curtea Constituțională în Deciziile nr. 225/2017 și nr. 230/2022 ale căror considerente sunt aplicabile mutatis mutandis, semnalăm că sfera infracțiunilor săvârșite din culpă despre care se apreciază, că „nu afectează prestigiul justiției” trebuie stabilită în mod explicit. În acest sens, menționăm că, în Decizia nr. 230/2022, instanța de contencios constituțional a precizat că legiuitorul trebuie „să fixeze cu exactitate infracțiunile a căror săvârșire determină pierderea calității de avocat”.

          81. La art. 152 lit. f), pentru claritatea normei, propunem ca sintagma „dispuse potrivit art. 149 alin. (7)” să fie redată sub forma „dispuse potrivit dispozițiilor art. 149 alin. (7)”.

          La lit. h), în legătură cu norma de trimitere la  art. 149 alin. (6), având în vedere că aceasta face trimitere la „art. 146 alin. (6)” este de analizat dacă nu sunt încălcate prevederile art. 50 alin. (1) teza finală din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

          Sub rezerva observației de mai sus, pentru corectitudinea redactării, propunem inserarea abrevierii „art.” în fața normei de trimitere analizate.

82. La art. 153 alin. (2), pentru precizie, este necesară revederea formulării „ordinul de eliberare din funcţie prevăzut la alin. (1)”, având în vedere că alin. (1) nu se referă la niciun ordin.

La alin. (6), pentru un spor de rigoare normativă, expresia „a fost eliberat din funcție prin demisie, pensionare și transfer” trebuie redată sub forma „a fost eliberat din funcție prin demisie, pensionare sau transfer”.

83. La art. 154 alin. (1), semnalăm că sintagma „În cazuri obiective, temeinic justificate, legate de necesitatea asigurării bunei funcționări a instanței sau a parchetului unde se solicită delegarea” este imprecisă și nu conferă previzibilitate normei, fiind necesară detalierea acesteia cel puțin prin indicarea unor situații exemplificative.

84. La art. 157 alin. (2), semnalăm că, prin utilizarea expresiei „care a ocupat în trecut o funcție de execuție pe perioadă nedeterminată”, norma propusă nu este suficient de clară, din text nerezultând cu precizie ipoteza avută în vedere.

85. La art. 158, pentru corectitudinea exprimării, sintagma „Normele de reglementare a procedurii delegării” trebuie înlocuită cu expresia „Procedura delegării”.

86. La art. 163 alin. (1), apreciem că textul ar trebui să prevadă în mod expres cine are competența inițierii proiectului de hotărâre care se propune spre aprobare Guvernului.

87. La art. 164 alin. (4), textul ar trebui să se refere la publicarea anunțului privind ocuparea funcțiilor de director sau de director adjunct vacante.

La alin. (6), referirea la „structura de resort a Consiliului Superior al Magistraturii” este neclară, astfel încât norma trebuie reanalizată și reformulată în mod corespunzător.

88. La Capitolul IV, Secțiunea 1 este alcătuită dintr-un singur articol, art. 166, astfel încât este necesară revederea acesteia.

De altfel, semnalăm că textul propus pentru art. 166 este inutil, declarativ, fiind adecvat doar în instrumentul de prezentare și motivare, motiv pentru care propunem eliminarea acestuia. Observația este valabilă și pentru textul propus la art. 237, care, de asemenea, ar trebui eliminat.

89. La art. 168 alin. (7), precizăm faptul că Legea dialogului social nr. 62/2011 a fost abrogată prin Legea nr. 367/2022, prin urmare, pentru o informare corectă, este necesară revederea și corectarea trimiterii.

90. La art. 170 alin. (3), pentru rigoarea redactării, propunem ca în loc de „în condițiile art. 156” să fie scris „în condițiile prevăzute la art. 156”.

91. La art. 174 alin. (1), semnalăm că sintagma „în condițiile contractului-cadru” este imprecisă, fiind necesară completarea acesteia cu obiectul contractului-cadru și cu actul normativ care îl prevede.

La alin. (3), precizăm că sintagma „copiilor aflați în întreținerea personalului” este neclară, întrucât nu se înțelege care este accepțiunea termenului „copil”, respectiv dacă este avută în vedere accepțiunea din Legea nr 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

92. La art. 175 alin. (9)-(14), semnalăm că astfel de soluții legislative nu sunt în prezent prevăzute pentru magistrați, neexistând o justificare obiectivă pentru reglementarea acestora în cazul altor categorii de personal din cadrul instanțelor sau parchetelor: grefieri, specialiști IT, agenți procedurali, șoferi etc.

Totodată, relevăm că nu se precizează cine va fi proprietarul locuinței. Având în vedere că acel credit se achită cu (și cu) sume provenite de la bugetul de stat, proprietarul locuinței ar trebui să fie statul sau statul să fie coproprietar.

Pe de altă parte, dispozițiile sunt discriminatorii și în ceea ce privește categoria profesională largă a angajaților bugetari. Menționăm că, pentru asigurarea egalității de tratament de o măsură similară ar fi trebuit să beneficieze orice angajat bugetar aflat într-o situație identică.

Pentru același motiv, personalul vizat prin proiect și toți angajații bugetari/soțul/copiii aflați în întreținere care dețin o locuință proprietate personală în localitatea unde au locul de muncă ar trebui să beneficieze de măsuri compensatorii financiare, într-un cuantum echivalent sumelor pe care le suportă bugetul de stat prin plata creditelor contractate de persoanele care nu dețin în proprietate personală ele/soții/copiii aflați în întreținere o locuință în localitatea unde își desfășoară activitatea.

Este necesară, de aceea, reanalizarea soluțiilor legislative sub toate aceste aspecte.

93. La art. 179 alin. (1), pentru concizia normei, propunem ca trimiterea la „art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi c)” să fie redactată sub forma „art. 2 alin. (1) lit. a) - c)”.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

La alin. (5), pentru respectarea condițiilor prevăzute la art. 37 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem scrierea in extenso a abrevierii „INEC”.

La alin. (8), precizăm că textul va genera dubii în interpretare, nefiind indicat în mod precis care dintre prevederile referitoare la pensia de serviciu și de urmaș se vor aplica și „persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive”, având în vedere că nu toate se pot aplica în mod corespunzător.

94. La art. 180 alin. (2), pentru corectitudine, în loc de „se dpune” trebuie scris „se depune”.

95. La art. 185, este de analizat dacă declararea zilei de 4 iulie drept Ziua Grefierilor din cadrul autorității judecătorești este oportună, în condițiile în care Ziua Justiției este instituită anual, în prima duminică a lunii iulie, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 364/1994.

96. La art. 187 alin. (1), sugerăm reanalizarea cazurilor de incompatibilitate ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), în corelație cu cazurile de incompatibilitate ale specialiștilor din cadrul INEC, astfel cum sunt prevăzute la art. 243, mai ales în privința excepțiilor referitoare la „funcțiile didactice” și la funcțiile de cercetare.

În subsidiar, pentru utilizarea limbajului specific normativ, sintagma „enumerate la art. 2 alin. (1)” se va înlocui cu sintagma „prevăzute la art. 2 alin. (1)”.

97. La art. 189 alin. (2), semnalăm că norma de trimitere la art. 168 alin. (3) este eronată, deoarece textul respectiv nu face referire la munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal.

98. Pentru asigurarea unei reglementări complete, în cadrul Cap. V trebuie să se prevadă în mod expres, în cuprinsul unei norme distincte termenul de prescripție a aplicării sancțiunii disciplinare.

99. La art. 195, având în vedere că are în structură două alineate, este necesară inserarea marcării „(1)” în debutul primului alineat.

100. La art. 200 alin. (8), pentru unitate redacțională, termenul „Comisiei” se va reda cu literă mică, observația fiind valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

101. La art. 203, la partea introductivă a alin. (2), semnalăm că trimiterea la art. 203 alin. (2)  este eronată, fiind necesară înlocuirea cu „art. 201 alin. (2)”.

102. Ca observație de ordin general, apreciem că dispozițiile din cuprinsul Capitolului VI, referitoare la atribuțiile categoriilor de personal prevăzute în proiect ar trebui să fie prevăzute după Cap. I.

103. La art. 207 și 208, semnalăm că sintagma „prevăzute de lege” este lipsită de predictibilitate, fiind necesară indicarea normelor vizate.

104. La art. 215, pentru asigurarea unei reglementări complete, ar trebui să se prevadă în mod expres care sunt actele cu care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute la lit. e), f) și g)

105. La art. 217, pentru același motiv, ar trebui să se prevadă și situațiile de incompatibilitate în care se pot afla membrii comisiilor.

În plus, trebuie reglementată și procedura aplicabilă pentru etapa verificării dosarelor.

106. La art. 218 alin. (1), pentru o corectă exprimare în context, sintagma „două etape eliminatorii” se va înlocui cu sintagma „două probe eliminatorii”.

La alin. (10), este de analizat dacă nu ar trebui să se prevadă posibilitatea contestării baremului distinct de contestarea notelor obținute, similar procedurii aplicabile celorlalte concursuri reglementate în proiect.

107. Semnalăm că, pentru un spor de claritate și pentru asigurarea caracterului complet al reglementării, în cadrul Secțiunii a 3-a din Capitolului VII ar trebui prevăzute în mod expres gradele și treptele profesionale specifice personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC.

108. La art. 224 alin. (4), pentru rigoare gramaticală, termenul „minim” se va reda sub forma „minimum”.

109. Având în vedere faptul că în cuprinsul anexelor nr. 2-6 sunt avuți în vedere și specialiști din cadrul INEC, în cadrul Secțiunii a 5-a din Capitolul VII ar trebui să se prevadă o normă expresă de trimitere la aceste anexe.

110. La art. 232 alin. (4), semnalăm că, prin folosirea sintagmei „urmând ca acesta să fie supus unei noi evaluări”, norma este incompletă, deoarece nu se prevede care pot fi consecințele acordării unui nou calificativ „inapt”.

111. La art. 243 alin. (1), semnalăm că sintagma „a celor de instruire din cadrul instituțiilor de formare, precum și a funcțiilor de cercetare” nu asigură predictibilitate normei, fiind necesară detalierea acesteia, întrucât nu este clar ce funcții sunt avute în vedere.

112. La art. 252, pentru un spor de precizie a normei de trimitere, sintagma „art. 196 lit. a), b), d) și e)” se va reda sub forma „art. 196 alin. (1) lit. a), b), d) și e)”.

113. La art. 253 alin. (2), pentru corelare cu art. 3 alin. (1), unde se prevede utilizarea acronimului „INEC”, sintagma „directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice” se va scrie sub forma „directorul INEC”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.

114. La art. 256 alin. (1), semnalăm că, prin folosirea sintagmei „îndeplinește condițiile legale”, fără se a preciza nici măcar prin trimitere care sunt acelea, textul va genera dubii în interpretare, fiind necesară inserarea unei trimiteri la dispozițiile vizate.

115. Semnalăm că, pentru un spor de claritate în reglementare, în cuprinsul art. 256 ar trebui să se prevadă în mod expres care sunt funcțiile pe care se reîncadrează grefierii informaticieni, norma propusă pentru art. 262 alin. (7) nefiind suficientă în acest sens.

116. La art. 257 alin. (1), precizăm că transformarea funcțiilor de grefier în grefier de ședință și grefier principal nu se poate face „în funcție de necesități”, ci în funcție de modul în care s-a stabilit organizarea personalului și a parchetelor, prevăzută la art. 61 alin. (1) și (2), potrivit cărora „Grefierul judiciar și grefierul de ședință funcționează în cadrul instanțelor judecătorești prevăzute de Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară”, iar „Grefierul principal funcționează în cadrul parchetelor”.

La alin. (3), este necesară revederea normei, deoarece nu se corelează cu alin. (1), din redactarea căruia reiese că toate funcțiile actuale de grefier se transformă, adică numărul de posturi va fi același.

117. La art. 258 alin. (2), sintagma „de la intrarea în vigoare” se va reda sub forma „de la data intrării în vigoare”, observație formulată pentru toate cazurile de acest fel.

118. La art. 259 alin. (1), semnalăm că textul preconizat apare ca fiind contradictoriu, deoarece propune ocuparea pe perioadă nedeterminată a unor posturi vacante temporar. În plus, toate situațiile prevăzute la lit. a)-d) pot înceta oricând, nu doar la termen, adică neexistând certitudinea unei perioade minime în care acele posturi vor fi vacante.

La lit. d), semnalăm lipsa de predictibilitate a normei prin folosirea expresiei generale „din alte cauze”, fiind necesară clarificarea normei, cel puțin prin includerea unor cauze exemplificative.

În ceea ce privește alin. (2), referitor la stabilirea unui număr de posturi vacante temporar care se pot ocupa pe perioadă nedeterminată, este necesară revederea soluției propuse, deoarece aceasta nu poate avea la bază certitudini, ci presupunerea că  persoanele care se află în situațiile de la alin. (1) nu vor reveni pe acele posturi foarte curând.

La alin. (3), precizăm că pentru persoanele aflate în situațiile de la lit. a)-c), eventual pentru cele aflate în situația de la lit. d), dar după clarificarea expresiei „din alte cauze”, ar trebui să funcționeze rezervarea posturilor vacante temporar, iar alte persoane care ar urma să fie angajate pe perioadă nedeterminată ar trebui să ocupe alte posturi vacante sau dintr-un eventual fond de rezervă.

Sub rezerva celor de mai sus, la textul propus, din considerente privind exprimarea, sugerăm ca sintagma „în cazul în care nu mai există posturi” să fie înlocuită cu formularea „dacă nu mai există posturi”, evitându-se astfel caracterul repetitiv al expresiei „în cazul în care”.

119. La art. 260 alin. (1), pentru o corectă exprimare, este necesară reformularea textului, deoarece gradele și treptele nu se desființează, nefiind înființate anterior, ci stabilite. Precizăm că exprimarea corectă va trebui să redea soluția normativă conform căreia salariile de bază nu vor mai fi diferențiate pe grade și trepte profesionale.

La alin. (2), pentru același considerent, sintagma „la data intrării în vigoare” se va înlocui cu sintagma „anterior datei intrării în vigoare”, deoarece, la data intrării în vigoare a legii, salarizarea nu se mai realizează în funcție de grade și trepte.

120. La art. 261, semnalăm că trebuie să se prevadă că reglementările avute în vedere de acest articol urmează să intre în vigoare la data intrării în vigoare a legii.

121. Semnalăm că textul preconizat pentru art. 262 alin. (1), în actuala redactare nu poate fi aplicat, deoarece nu există echivalent în cadrul instanțelor judecătorești sau al parchetelor pentru toate funcțiile enumerate în final, astfel încât să poată fi considerată vechime în specialitate pentru personalul prevăzut la art. 2 alin. (1).

Pe de altă parte, nu poate fi considerată vechime în specialitate, nici vechimea realizată prin exercitarea funcțiilor pentru care există echivalent înainte de a deveni personal în accepțiunea prevăzută la art. 2 alin. (1), deoarece activitățile desfășurate în acele locuri de muncă sunt diferite de cele presupuse de natura muncii prestate de personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești și parchete.

Observația este valabilă în mod corespunzător pentru alin. (2).

În plus, la alin. (2), pentru o corectă informare legislativă, înaintea sintagmei „cu modificările şi completările ulterioare” se va insera termenul „republicată”.

La alin. (6), pentru o corectă exprimare în context, sintagma „precum și la alte categorii de personal” se va înlocui cu sintagma „precum și la celelalte categorii de personal”. Totodată, sugerăm ca sintagma „astfel cum sunt definite potrivit prezentei legi” să fie redată sub forma „astfel cum sunt definite prin prezenta lege”.

122. La art. 263, sintagma „art. (2) alin. (1)” se va reda sub forma „art. 2 alin. (1)”.

123. Semnalăm că textul cuprins la art. 264 este lipsit de finalitate juridică și de aplicabilitate, deoarece printr-o lege nu se poate dispune asupra adoptării altor prevederi tot prin lege, o astfel de dispoziție având natură constituțională.

Prin urmare, textul necesită a fi reconsiderat, după cum urmează:

          -  să reglementeze salarizarea întregului personal vizat prin proiect, nu doar a funcțiilor nou create;

          - să se refere la salarii, și nu la nivelul de salarizare;

          - să trimită la prevederile unei legi în vigoare, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

În mod corelativ, se va introduce un nou articol, cuprinzând intervenții asupra Legii-cadru nr. 153/2017, cu privire la salariile aferente noilor funcții.

124. La art. 265 alin. (1), pentru rigoare redacțională și o completă informare legislativă, sintagma „din Anexa nr. V la Legea cadru nr.153/2017, cu modificările ulterioare” se va reda sub forma „din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare”.

125. La art. 267, pentru o corectă informare legislativă asupra actului normativ menționat, este necesară redarea corectă a titlului acestuia, sub forma „Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice”.

Reiterăm această observație și pentru cazul similar de la art. 276 alin. (2) lit. a).

126. La art. 269 alin. (1), pentru o corectă exprimare, propunem înlocuirea sintagmei „în acord cu prevederile legii” cu sintagma „potrivit prevederilor legii”.

Precizăm că norma propusă pentru alin. (3), potrivit căreia procedurile de delegare, de detașare și de transfer începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi se reiau în acord cu noua lege trebuie eliminată, întrucât este în contradicție cu dispozițiile alin. (2), potrivit cărora Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare ori de ocupare a posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și nici altor proceduri în curs de desfășurare la data intrării sale în vigoare.

127. La art. 271, pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesară clarificarea sintagmei „instituția unde funcționează”, asigurându-se corelarea cu textele propuse pentru art. 1 alin. (1) și art. 263 din proiect. Totodată, pentru precizia normei de trimitere, sintagma „prevăzut la art. 2” se va scrie „prevăzut la art. 2 alin. (1)”.

128. La art. 273, în acord cu exigențele de tehnică legislativă, sintagma „Alineatul (8) al articolului 175” se va redacta sub forma „Prevederile art. 175 alin. (8)”.

129. La art. 274, pentru evitarea dubiilor în interpretare, sintagma „se completează, după caz, cu prevederile cuprinse în legislația muncii” se va înlocui prin sintagma „se completează, în măsura în care aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă prevăzute în prezenta lege, cu prevederile cuprinse în legislația muncii”.

130. La anexa nr. 1, la titlu, pentru o corectă exprimare din punct de vedere gramatical, sintagma „și a altor categorii de personal” se va înlocui cu sintagma „și ale altor categorii de personal”.

La pct. I, în ceea ce privește criteriile generale de evaluare a performanțelor profesionale individuale, este necesară revederea și reformularea celor de la pct. 2 (complexitatea, creativitatea şi diversitatea activităţilor), pct. 3 (judecata şi impactul deciziilor), pct. 4 (contacte şi comunicare) și pct. 7 (incompatibilităţi şi regimuri speciale), deoarece sunt incomplete (contacte), neclare (creativitatea deciziilor; regimuri speciale) sau privesc aspecte care nu pot evaluate, ci doar sancționate (incompatibilități).

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul anexelor.

131. La anexa nr. 2, la lit. A, la primul rând din tabel, ultima rubrică, este necesară corectarea redactării eronate „Obsevațiile evaluatorului”.  

La lit. B, pentru o exprimare adecvată în context, propunem înlocuirea sintagmei „Criteriile specifice de evaluare a performanței profesionale individuale” cu sintagma „Criteriile specifice de evaluare a performanțelor profesionale individuale”. Observația este valabilă pentru toate situațiile ulterioare din cuprinsul anexelor.

La pag. 4, la pct. 1, semnalăm că nu este clar ce se completează la rubrica „Numele și prenumele persoanei care a completat fișa de evaluare”, respectiv cine este persoana care completează fișa de evaluare, având în vedere că această fișă ar trebui completată de persoana care a făcut evaluarea. Așadar, persoana care face evaluare este aceeași cu persoana care completează fișa de evaluare, motiv pentru care propunem eliminarea acestei rubrici.

La pag. 4 pct. 3 - „Numele și prenumele persoanei evaluate”, semnalăm că nu este clar ce înseamnă „Luarea la cunoștință a calificativului”, mai exact ce se completează la această rubrică. Pe de altă parte, precizăm că semnarea fișei de evaluare echivalează implicit cu luarea la cunoștință a calificativului acordat. Observația este valabilă pentru toate situațiile ulterioare din cuprinsul anexelor.

Nu în ultimul rând, pentru unitate în reglementare și asigurarea unui tratament nediscriminatoriu, este necesară completarea acestei anexe cu rubrici referitoare la contestarea calificativului acordat, similar cu cele prevăzute în fișa de evaluare a performantelor profesionale individuale ale specialiștilor IT (Anexele nr. 5 și 6).

132. La anexa nr. 4, la pct. I lit. B subpct. 6, cu privire la expresia „Judecata și impactul deciziilor profesionale”, utilizată, sub forma  „Judecata și impactul deciziilor” și la pct. II lit. B subpct. 4 și în Anexa nr. 1, semnalăm că nu se înțelege la ce se referă termenul „judecata” și nici expresia „impactul deciziilor”, ținând seama că nu rezultă care sunt deciziile pe care le iau grefierii și celelalte categorii de personal vizate.

Precizăm că doar judecătorii exercită activitatea de judecată și iau decizii în consecință. Este necesară, de aceea, reanalizarea textelor.

133. La anexa nr. 5, la pct. 11 „Alte criterii specifice” din coloana a doua din tabel, semnalăm că acele criterii menționate la pct. 1‑10 din coloana a doua sunt doar criterii generale, nu și specifice. Toate criteriile de la pct. 1-10 corespund criteriilor generale menționate la pct. I din anexa nr. 4. Așadar, pentru o corectă exprimare în context, este necesară revederea pct. 11.

Totodată, pentru unitate în reglementare și asigurarea unui tratament nediscriminatoriu, propunem ca anexa să fie completată cu criterii specifice de evaluare a performanțelor profesionale ale specialiștilor IT, similar celor propuse în anexele nr. 2 și 3. 

Observațiile sunt valabile și pentru anexa nr. 6, pct. 9 din coloana a doua din tabel.

134. La anexa nr. 6, la nota de subsol marcată cu un asterisc, pentru un spor de precizie a normei de trimitere, sugerăm ca după sintagma „art. 2 alin. (1)” să fie inserată sintagma „din lege”.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr. 154/21.02.2023